Raspandire

Conform studiilor epidemiologice, prevalenta maxima a depresiei majore variaza intre 5-9 % la femei si 2-3 % la barbati, cu valori mai mari intre 25 si 44 de ani si un mic varf in perioada de adolescenta.

Riscul aparitieiunui episod depresiv major, pe toata durata viatii, ajunge la 25 % pentru femei si 12 % pentru barbati.

Factorii sociali

Dupa Freud, factorii sociali care declanseaza depresia sunt problemele aparute in faza orala a dezvoltarii psihosexuale (adica privarea de dragoste si sprijinul matern) impiedica dezvoltarea afectiva normala. Pierderile precoce neprelucrate ingreuneaza prelucrarea pierderilor ulterioare. La adult, depresia debuteaza in momentul in care se vede confruntat cu o situatie reala amenintatoare, o situatie limita.

Factorii cognitivi si comportamentali

Factorii cognitivi care ontribuie la depresie sunt: imaginea de sine negtiva, interpretarea negativa a trairilor si privirea negativa asupra viitorului. Ca si factori comportamentali, a "neajutorarii invatate" este o teorie care asociaza depresia cu incapcitatea sau limitarea pesonaei in cauza de a controla evenimentele si situatiile din viata sa.

Ce este depresia?

Depresia este o tulburare starii afective (tristete patologica) care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada lunga de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bcuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, etc.

Cum se manifesta depresia?

Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii sunt "daramati" pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane, trairie depresive vin si pleaca. In caul in care o persoana are perioade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene.

Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresi, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi.

Factorii de risc ai depresiei

Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gr. I, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de apritie a depresiei la persoana respectiva este de pana la 3 ori mai mare decat in populatia generala.

Daca a existat in trecut un episod de depresie, pobabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare.

Cauzele depresiei

Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, fetiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori favorizand aparitia depresiei.

Situatiile in care pot declansa un episod de depresie sunt: medicamente pentru indepartarea durerii sau steroizii, de obicei simptomele depresive dispar dupa ce medicamentul este oprit, tulburari ale secretiei hormonale, dezechilibre chimice sau ale calciului.

Alte cauze ale depresiei

Alte cauze ce ar putea duce la o depresie sunt: afectiunil eindelungate (cronice), precum artrita, bolile cardice sau cancerul, infectiile virale sau ale ficatului, ale creierului.

Si factorii de stres major pot duce la depresie, factorii de sres cronici, saracia, dificultatile familiale, problemele medicale grave proprii ale unei persoane aropiate. Sindromul premenstrual cronic este un alt factor declansator, la fel si menopauza.

Mecanism fiziopatologic

Depresia poate debuta cu cimptome de anxietate (o ingrijorare excesiva) sau cu simptome precum tristetea sau lipsa de energie, care dureaza de mai multe zile sau luni, inainte de instalarea completa a depresiei.

Pot aparea de semenea, tulburari in capacitate de concentrare sau de numarare, sentimentul de pierdere al placerii, scaderea anergiei si modificari ale somnului si ale apetitului alimentar, precum si sexual.

Cele mai semnificative simptome ale depresiei

Sunt tristetea sau lipsa de speranta, pierderea interesului sau a placerii in efectuare a majotitatii activitatilor din viata de zi cu zi.

Alte simptome pot fi relevante: pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar, cresterea sau diminuarea nevoii de somn, sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sa dimpotriva, sentimentul ca orice miscare necesita un efort.

Simptomle depresiei

Persoanele care au o depresie se pot simti lipsite de speranta, triste sau nu mai pot simti placere in aproape nicim din ceea ce fac. Se pot simti de asemenea, descurajate si plang foarte usor.

De asemenea, pot deveni irascibile sau anxioase sau pot avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea o legatura intre ele si ca parsoana respectiva ar putea avea depresie.

Consult de specialitate

Este indicat sa se consulte imediat o ambulanta sau un serviziu de interventie in care o persoana nu se poate abtine de la a se vatama pe sine sau pe altcineva, aude voci, a avut sau are tentativa de suicid, prezinta semne de detasare de realitate (psihoza), consuma alcool in cantitati exagerate sau droguri.

Boli asociate

Depresia poate contribui la dezvoltarea anunmitor afectiuni, cum ar fi boala arterelor coronare. Perosnale depresive care au o afectiune cronica cum ar fi diabetul zaharat sau boala arterelor coronare, sufera mai mult din cauza acestor afectiuni, au o capacitate mai scazuta de functionare, prezinta o scadere a calitatii vietii si sufera costuri medicae mai mari. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mica de a se autoingrji.

Tlburarea recurenta

Deseori depresia recidiviaza. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca depresia sa revina la un anumit moment al vietii acelei persoane, este mai mare decat la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie. Riscul de operatie a unui no episod de depresie creste cu fiecare episod.

Expectativa vigilenta

Expectativa vigilenta este o perioada de timp in care persoana respectiva si medicul curant observa simptomele fara sa administreze un tratament medicamentos.

Expectativa vigilenta poate fi adecvata in cazul in care sunt prezente trairi de tristete, suparare sau melancolie. Totusi, daca simptomele nu se amelioreaza supa 2 saptamani, se recomanda discutarea cu medicul.

Medici si specialisti recomandati

Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente, unele forma de consiliere profesionala (psihoterapie) sau o combinare a acestora. Este deosebit de importanta stabilirea unei relatii terapeutice confortabile si de durata cu medicul curant penru a putea trata depresia.

Medicul specialist care poate diagnostica si poate trata depresia este medicul psihiatru. Diagnosticul de depresie mai poate fi scris si de medicul internist si de medicul de familie.

Investigatii

Medicul curant va face o anamneza (verificare a starii generale de sanatate a pacientului) si va efectua o examinare fizica completa. De asemenea, poate recomanda si efectuarea uneor teste precum: examene de laborator pentru a s vedea daca simptomele nu sunt cauzate de anumite afectiuni preum o activitate scazuta a glandei tiroide sau o anemie.

Evaluarea starii de sanatate mentala implica in interviu cu un profesionist de sanatate mentala sau teste verbale sau scrise care pot detecta depresia.

Iarba St. John

Iarba St. John este in prezent testata in SUA pentru a se determina siguranta si eficacitatea administrarii ei. Pana acum, rezultatele sunt diferite.

S-a demonstrat ca iarba St. John de inalta calitate are efect in depresia usoara sau moderata; s-a aratat ca are aceeasi eficacitate ca si alte antidepresive si ca are mai putine efecte secundare. Totusi, s-au descoperit unele interactiuni negative si periculoase.

Acizii grasi omega 3

Sunt putine informatii care sustina ca o doza zilnica, in cantitate mica de acizi grasi omega 3, poate fi banefica, fie unica, fie in asociere cu un medicament antidepresiv. In timp ce datele privitoare ka eficacitatea lor in depresie sunt inca neconcludente, cercetarle arata ca administrarea de acizi grasi omega 3 poate fi utila in alte afectiuni medicale, precum artrita sau bolile cardiovasculare.

Profilaxie

Desi este posibil ca o perosoana sa nu poata preveni aparitia unui prim episod de depresie, se poate preveni aparitia unei recaderi sau a unei agravari a simptomelor prin luarea cu regularitate a medicamentelor, continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar si dupa un tratament medicamentos ce a fost oprit.

Optiuni de medicamente

Adeseori depresia este subdiagnosticata si subtratata. Majoritatea persoanelor cu depresie au nevoie de medicamente antidepresive. Antidepresivele pot ameliora sau indeparta simptomeledepresive. Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente.

Nu s-a demonstrat ca un medicament ar fi mai eficient decat altul; totusi difera efectele secundare ale medicamentelor. Persoana in cauza poate decide ce este mai potrivit pentru sine.

Efecte secundare

Adeseori este nevoie de administrarea antidepresivelor pentru o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani; pana ce acesata incepe sa indeparteze complet simptomele depresive, desi de multe ori se poate observa aparitia unui beneficiu in 2 pan ala 3 saptamani.

In tot acest timp, pot aparea efecte secundare ale medicamentelor. Multe dintre acestea sunt insa temporare si dispar cu timpul, dar altele precum uscarea gurii, constipatia si efectele sexuale pot persista.

Alte tratamente

Consilierea terapeutica este o parte importanta in tratamentul depresiei. Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei vindecari mai rapide si la imbunatatirea calitatii viatii.

Terapia de familie poate fi de ajutor, persoanei respective si celor din jur sa faca fata depresiei. Terapia electroconvulsivanta poate fi folosita in cazul celor care nu pot lua medicamente antidepresive sau care nu au raspuns la ele.

Tratamentul in cazul agravarii bolii

In cazul in care depresia se agraveaza, la o persoana care urmeaza doar consiliere terapeuttica, se poate adauga un medicament antidepresiv.

Datele din experienta arata ca, in cazul depresiei severe, adaugarea de medicamente la consilierea terapeutica este mai eficienta decat utilizarea doar a psihoterapiei.

La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vietii. Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente.

Tratament de intretinere

Cel putin jumatate din cei ce au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor (recadere). Continuarea tratamentului pe o perioada de 7 pana la 15 luni dupa recuperare va duce la scaderea riscului de readere.

De asemnea, tratamentul de intretinere mai cuprinde si :

-o dieta alimentara echilibrata

-evitarea consumului de alcool

-efectuarea de exercitii fizice in mod regulat

-somn odihnitor